Depresia și anxietatea în societatea modernă: 6 cauze sociale explicate în „Legături pierdute” de Johann Hari
Cum influențează stilul de viață actual apariția depresiei și anxietății?
Aceasta este întrebarea de la care pornește jurnalistul și scriitorul Johann Hari în cartea sa „Legături pierdute”, o investigație personală și jurnalistică asupra factorilor care influențează starea noastră de bine emoțional.
Fără a minimiza influența predispoziției genetice sau a traumelor personale, autorul aduce în prim-plan o perspectivă mai puțin discutată: deconectarea de aspecte esențiale ale vieții umane în societatea modernă.
De la conexiune la reconectare
Trăim într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre lipsa de conexiune. Dar față de ce anume ne-am deconectat? Și cum ne putem reconecta?
Hari identifică șase legături esențiale care, atunci când se pierd, pot contribui la instalarea depresiei și anxietății:
1. Deconectarea de alți oameni
În marile orașe, sentimentul de comunitate s-a estompat. Mulți oameni trăiesc singuri sau întrețin relații superficiale, ceea ce poate duce la izolare, anxietate și hipervigilență – senzația că nu ai pe nimeni să te susțină în momentele dificile.
Singurătatea nu înseamnă neapărat lipsa oamenilor din jurul nostru, ci absența unei conexiuni autentice – imposibilitatea de a împărtăși lucruri importante cu ceilalți.
Pandemia a accentuat și mai mult acest fenomen. Munca s-a mutat online, la fel și cursurile și multe alte interacțiuni. Tehnologia facilitează contactul, dar adesea nu oferă același tip de conexiune profundă.
Chiar dacă tehnologia ne oferă mijloace de comunicare rapide, interacțiunile față în față rămân esențiale. Un simplu moment împărtășit cu un prieten – o cafea, o plimbare, o conversație sinceră – ne ajută să fim prezenți în viața celorlalți în mod autentic și să ne reconectăm.
2. Deconectarea de natură
Timpul petrecut în natură are efecte benefice clare asupra sănătății mentale: reduce stresul, anxietatea și activează sistemul parasimpatic, responsabil cu relaxarea.
Un exemplu este un studiu realizat în Norvegia privind terapia prin horticultură pentru persoane cu depresie, care a arătat o scădere semnificativă (4,5 puncte) pe scala depresiei.
În orașe, opțiunile sunt mai limitate, dar tot putem face mici gesturi pentru a ne reconecta: plimbări în parc, ieșiri la final de săptămână, amenajarea unui colț verde acasă, pe balcon sau în grădină.
Chiar și câteva minute petrecute în natură pot face o diferență semnificativă în starea noastră de bine.
3. Deconectarea de o muncă plină de sens
Atunci când munca noastră este percepută ca lipsită de sens sau când avem un control redus asupra sarcinilor zilnice, crește riscul de a ne simți epuizați sau deprimați. Pe de altă parte, munca în care ne simțim apreciați, utili și care se aliniază cu valorile noastre are un impact pozitiv și asupra vieții personale.
Desigur, nu e mereu simplu să schimbăm un loc de muncă sau să găsim unul „plin de sens”. Dar putem începe prin a explora hobby-uri sau activități care ne împlinesc, care uneori au potențialul să devină surse alterantive de venit.
Dacă o schimbare majoră nu este posibilă acum, putem căuta semnificație în activități de voluntariat, implicându-ne în cauze care contează pentru noi. Există numeroase oportunități de voluntariat care ne permit să contribuim, să ne implicăm și să ne simțim parte din ceva mai mare.
4. Deconectarea de valorile autentice
Hari subliniază cât de important este să facem diferența între valorile extrinseci și cele intrinseci.
Valorile extrinseci sunt acele lucruri pe care le urmărim nu pentru că ni le dorim cu adevărat, ci pentru ce putem obține în schimb — bani, faimă, statut social. Reclamele și societatea de consum ne fac să credem că aceste lucruri sunt esențiale, creând astfel un sistem de valori artificial și fals. Banii, de exemplu, pot fi un mijloc de a ne satisface unele nevoi, dar nu pot înlocui lucruri fundamentale precum nevoia de conexiune, apreciere și siguranță.
Pe de altă parte, valorile intrinseci sunt acele motivații care ne aduc satisfacție pentru ceea ce sunt ele în sine, fără a aștepta ceva în schimb. Oamenii care își trăiesc viața în acord cu aceste valori se simt mai împliniți și experimentează mai puțin anxietate și depresie.
Un exercițiu util propus în carte este să ne întrebăm:
„Pe ce ne cheltuim banii?” (pentru valori extrinseci)
vs. „Ce este cu adevărat important pentru mine?” (pentru valori intrinseci).
Reconectarea cu ceea ce contează cu adevărat în viață înseamnă să ne aliniem viața și obiectivele personale la aceste valori autentice.
5. Deconectarea de statut și respect
Inegalitatea socială afectează profund starea de sănătate mentală. În societățile în care diferențele dintre „cei de sus” și „cei de jos” sunt mari, crește sentimentul de inutilitate, neputință și lipsă de control.
Această dinamică afectează toate nivelurile – cei cu privilegii se tem să le piardă, iar cei fără oportunități resimt frustrare și anxietate cronică.
6. Deconectarea de un viitor sigur
O viziune stabilă asupra viitorului este un factor de protecție împotriva depresiei. Chiar și atunci când ne confruntăm cu momente dificile, perspectiva unei schimbări pozitive ne oferă puterea să trecem mai ușor peste greutăți. Durerea și suferința pe care le resimțim acum nu vor dura la nesfârșit.
Atunci când reușim să construim o imagine clară și stabilă despre cine suntem și să ne proiectăm această versiune în viitor, devine o sursă de speranță. Pe de altă parte, dacă simțim că nu avem niciun control asupra propriei vieți, devine dificil să ne imaginăm un viitor sigur și promițător. Nesiguranța locului de muncă, care acum afectează chiar și persoanele cu venituri medii, este amplificată de avansul tehnologic rapid și de dezvoltarea inteligenței artificiale.
În prezent, mulți oameni trăiesc cu frica pierderii locului de muncă, nesiguranță economică și lipsa unui orizont clar.
Deși soluțiile sistemice – cum ar fi venitul minim garantat – sunt discutate în unele țări, la nivel individual putem lua măsuri precum: dezvoltarea unor competențe noi, economisirea pentru situații neprevăzute, crearea unei rețele de suport.
Concluzie
Legături pierdute este o carte care provoacă, dar și oferă speranță. Ne invită să privim depresia și anxietatea nu doar ca dezechilibre chimice sau dificultăți personale, ci ca simptome ale unei lumi care a uitat să se conecteze.
Reconectarea la oameni, natură, valori, sens și speranță poate fi o cale de vindecare. Nu ușoară, dar posibilă.